tag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post4355815544297106352..comments2023-06-17T17:40:35.194+03:00Comments on torna fratre: Cifrul blestemat 666F G Lhttp://www.blogger.com/profile/01061115450576773095noreply@blogger.comBlogger6125tag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post-89704789606639279432009-12-27T18:10:49.408+02:002009-12-27T18:10:49.408+02:00Dragă Andrei
Ai dreptul constituţional la propria ...Dragă Andrei<br />Ai dreptul constituţional la propria opinie religioasă. În ce priveşte cele două opţiuni pe care le are lumea noastră, de la om la om, ele sunt: <br />1. Sfârşitul, cu speranţa mântuirii de la Dumnezeu;<br />2. Sfârşitul fără speranţă;<br /><br />Cât despre evoluţie, aceasta ţine de SF.<br />Să ai un an mai bun, alături de cei dragi !F G Lhttps://www.blogger.com/profile/01061115450576773095noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post-50879641508356085972009-12-27T11:40:53.399+02:002009-12-27T11:40:53.399+02:00Cine are minte ascuţită, să socotească cifrul fiar...Cine are minte ascuţită, să socotească cifrul fiarei,<br />pentru că este un număr de om, şi numărul ei este: 666!<br />Ati putea dumneavoastra sa deslegati intelesul acestui numar 666?<br />Ce vrea sa spuna ? Care e adevaratul inteles?<br />Eu am inteles adevarul!<br />Cel ce are minte ascuţită gaseste in istorie si dosarele Top Secret ale Guvernelor Americane. In timpul asta America conduce pe toti! Cei ce desleaga Apocalipsa nu au voie sa o explice!<br />Lumea noastra are 2 cai de ales <br />-Sfarsitul <br />-EvolutiaMorozan Andreihttps://www.blogger.com/profile/12477861502849004958noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post-8528908773302552882009-06-21T18:45:46.273+03:002009-06-21T18:45:46.273+03:00Dragă Luminasionului,
Sărbători fericite, indifere...Dragă Luminasionului,<br />Sărbători fericite, indiferent care ar fi ele !<br />Nu doresc să vă stric elanul de a sărbători Sukkot, chiar dacă acum nu ştiu dacă cel puţin evreii mai sărbătoresc după Lege, făcându-şi colibe de ramuri pe acoperiş sau în curte. Nu cred că este ceva vinovat în celebrarea acestor sărbători (cf. Rom 14). Dar Dvs vorbiţi despre o obligaţie biblică, în virutea poruncilor din Lev 23 şi a exemplului lui Iisus, şi aici sunt obligat să am altă opinie.<br />Biblia arată explicit că aceste sărbători calendaristice ale vechiului legământ sunt în afara obligaţiei creştine (Gal 4:9-11: "Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupăce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăş la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou? Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani. Mã tem sã nu mã fi ostenit degeaba pentru voi." Col 2:16-17 ¶ Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mîncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, cari sînt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.")<br /><br /> Să nu confundăm iudeo-creştinismul primar (al aşanumiţilor "nazarineni" - notzriyim) cu mişcarea iudaizanţilor şi ebioniţilor din primele două secole care erau în mod explicit opuşi apostolului Pavel şi cereau ca neevreii să adopte tot tacâmul evreiesc tradiţional. <br />În ce priveşte exemplul Domnului Iisus, mă tem că El nu este urmat de acei fraţi ai noştri care păzesc sărbătorile. Iisus a fost circumcis, părinţii Lui au adus jertfele cuvenite după Lege la 40 de zile, El însuşi a numit Templul (cu preoţi şi jertfe) "Casa Tatălui Meu", a respectat autoritatea preoţilor de la templu în ce priveşte declararea curăţiei după vindecarea de lepră (Lv 13:7; Mt 8:4; Mc 1:44; Lc 5:14). Mai mult, El a respectat chiar şi acele sărbători tradiţionale evreieşti care nu erau date de Moise (de exemplu, Hanukka: Ioan 10:22). Şi era normal să respecte toate acestea, fiindcă era evreu "sub Lege" şi încă nu se inaugurase prin Cruce şi prin Venirea Spiritului Sfânt vremea Noului Legământ.<br /><br />Trebuie să înţelegem că sărbătorile calendaristice nu au nici un sens legal fără ceremoniile Templului. În afară de templu ele sunt ţinute (de evrei şi de unii simpatizanţi) doar ca o reminiscenţă culturală, fără nici o legătură cu vechea religie mozaică a Legământului. Alţii le-au dat o interpretare creştină, ceea ce este frumos şi folositor, dar aceasta nu le face obligatorii şi nu le transformă în semne ale Legământului, mai mult decât celelalte sărbători de inovaţie creştină sau de inspiraţie greco-romană.<br />Şi încă o observaţie mai am. Există riscul major ca accentuarea sărbătorilor să minimalizeze atât imaginea Creatorului Mântuitor IISUS CHRISTOS, cât şi imaginea Sabatului lui Dumnezeu, care este privit astfel (de mulţi creştini şi de iudaizanţi) ca doar unul dintre sabatele evreieşti.<br /><br />Iisus a recunoscut că nici ucenicilor nu a putut să le dezvăluie toate planurile Lui iniţial, fiindcă n-ar fi putut suporta (Ioan 16:12). Dar unei samaritence a putut să-i destănuie că epoca templelor şi a ceremoniilor lor era pe sfârşite (Ioan 4:21-25), apoi prin Spiritul Sfânt, Domnul a condus Biserica spre o distanţare de obligaţiile ceremoniale iudaice (FA 15; Evrei; epistolele pauline etc.). <br />Sper că v-am fost de oarecare ajutor! <br />שבת שלום !F G Lhttps://www.blogger.com/profile/01061115450576773095noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post-59465187518912563452009-06-20T22:06:06.029+03:002009-06-20T22:06:06.029+03:00Shalom,
Este foarte trista ignorarea calendarului...Shalom,<br /><br />Este foarte trista ignorarea calendarului lui Dumnezeu ( Nisan, Elul, Shivan, Kislev...) si schimbarea vremurilor si a soroacelor.<br /> Indicatiile pretioase pe care Dumnezeu le da in Levitic 23 si intarite de Fiul sau Yeshua Ha Mashiah in NT, cu privire la Sarbatorile Sale, nu sunt respectate de crestini asa cum s-ar cuveni in timp si spatiu.<br /><br /> Toate zilele de Shabat ( zilele de sarbatoare) mentionate in Levitic 23 sunt de maxima importanta.<br /> Tensiunile iudeo-crestine au lasat rani adanci foarte greu de vindecat de ambele parti.Atat capii Bisericilor cat si rabinii au intrat intr-o competitie a " sfinteniei".O competitie rushinoasa care nu face cinste nimanui.<br />Shabatul, Pesahul si Azimile, Shavuotul, Sarbatoarea trambitelor, Ziua ispasirii, Sarbatoarea corturilor! Toate sunt zile de Shabat! Zilele de Shabat sunt zile de sarbatoare, nu numai sambetele!<br />Nu se cade sa desfiintam ceea ce Yeshua Ha Mashiah a intarit prin exemplul sau personal.<br /><br />Evreii impreuna cu neamurile credincioase care, conform Apocalipsei 14:12 " pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus", formeaza Adunarea lui Dumnezeu.<br />Imi place foarte mult capitolul 7 al cartii Apocalipsa unde sunt prezentati cei 144 000 din toate semintiile fiilor lui Israel si marea gloata de oameni pe care nu o putea numara nimeni din orice neam,din orice semintie si din orice limba care statea inaintea scaunului de domnie si inaintea Mielului! Minunat! HaleluYah!Cortul lui Dumnezeu cu oamenii!<br />Suka Shalom!<br />Ranile, prapastiile adanci dintre evrei si neamuri pot fi vindecate doar de Sangele pretios al Fiului lui Dumnezeu!<br />Amen ve Amen!luminasionuluihttps://www.blogger.com/profile/15693557129710197177noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post-86158449568540899372009-05-19T11:14:00.000+03:002009-05-19T11:14:00.000+03:00Dragă sldsjd
Articolul meu nu urmăreşte să demonst...Dragă sldsjd<br />Articolul meu nu urmăreşte să demonstreze că Roma a schimbat sabatul. Dar în ciuda faptului că obiceiul celebrării Învierii a apărut devreme în creştinătate şi probabil într-o formă nevinovată (în mod sigur fără sabatizare şi fără să se substituie Sabatului Domnului), este adevărat că Biserica Romană a fost avangarda mişcării de substituire a Sabatului cu Duiminca, şi aceasta s-a făcut destul de târziu, şi nu în mod uniform. În sec. VI era definitiv realizată în Vest. Bisericile periferice (Scoţia, Orient, Etiopia) au păstrat mai mult timp cele două sărbători împreună. <br />Roma nu-şi asumă în mod gratuit această schimbare. Ea a fost capul creştinătăţii încă din primele secole, şi chiar când nu avea primat de jurisdicţie, avea un primat onorific, era cea mai mare Biserică, era biserica din capitala onorifică a Imperiului, şi încă din secolul II avea pretenţii dictatoriale chiar şi asupra Răsăritului. Amintiţi-vă de controversa cvartodecimană. Sabatul şi paştele cvartodeciman au fost în strânsă legătură. La fel şi paştele roman cu duminica. Ceea ce a făcut Constantin este important ca primă lege duminicală. Pentru prima dată apare ideea unsi sabatizări publice dar parţiale a duminicii. Sunt exceptaţi ţăranii, care în sezoanele agricole erau scutiţi de încetarea lucrului. În secolul VI nici ţăranii nu vor fi scutiţi. Roma a avut postul de sâmbătă din primele secole, în timp ce alte biserici "periferice", notabil Răsăritul în primul rând, nu admiteau postul de sâmbătă, pentru că sâmbăta era încă cinstită cumva ca sărbătoare, chiar dacă nu mai avea statutul din secolele I-III.<br />Cu privire la rolul scrierilor presupuse din secolele I-II, care ar menţiona celebrarea duminicii,<br />______________<br /><br /> Dacă autorii NT nu numesc ziua învierii ca fiind ziua Domnului, ce alt argument biblic am putea avea că în secolul apostolic, ziua întâi era considerată domnească, închinată Domnului? Didachia şi Scrisoarea lui Ignaţiu nu pot avea aceeaşi autoritate cu Evangheliile, cu Petru, Pavel, Iacov şi Ioan. Dacă ar fi fost cu adevărat apostolice aceste scrieri, ar fi fost introduse în canonul NT, cu atât mai mult cu cât unii chiar le-au socotit canonice. În ce priveşte învăţătura, există destule chestiuni dubioase în Didache, cum ar fi încurajarea posturilor fixe şi a botezului prin turnare, care nu sunt prezente în litera sau spiritul NT. Iar în ce priveşte vechimea, deşi mulţi cred că Didache a apărut pe la sfârşitul primului secol, eu cred că au mai multă dreptate cei care cred că a apărut mult mai târziu şi nu este o lucrare unitară. Rugăciunea „Tatăl nostru”, menţionată în Didache are încheierea aceea cunoscută de noi astăzi (Mt 6:13), care încă nu exista în manuscrisele Evangheliei în sec. IV (cf. Mt 6:13; Lc 11:4; Mt 6:13 în Codex Sinaiticus, etc.). <br />Expresia „Κατὰ κυριακὴν δὲ κυρίου”, care este de obicei tradusă cu „în fiecare zi a Domnului” (Did 14:1) este unică şi stranie. Tradusă literal, ar fi „...după domneasca Domnului”, sau „...în fiecare domnească a Domnului”. Expresia este în mod inutil pleonastică, iar dacă la ziua de cult se referă, este ştiut că Didache nu menţionează învierea lui Iisus. În acest caz, ca şi în Ap 1:10, referirea ar putea fi mai degrabă la Sâmbătă, deoarece Didache are la bază, după cum se ştie, unele scrieri iudaice, şi pentru că chiar în versetul anterior, foloseşte expresia „după Poruncă” (unică în NT la Lc 23:56, cu referire la Sabat). Totul depinde aici de vechimea reală a documentului, de justificarea lingvistică a expresiei greceşti, de o critică textuală care să ne îndepărteze suspiciunile de interpolare, şi mai ales de autoritatea care se atribuie documentului. <br />Epistolele lui Ignaţiu, de asemenea, pe lângă faptul că sunt necanonice şi că au două recenzii (una mai lungă, alta mai scurtă), nu pot fi aduse în discuţie. Este posibil ca un [Pseudo]Ignatius din sec. II să fi scris unele din aceste epistole, iar pasajul cu pricina (Magnezieni 9) ar fi în acest caz una din primele provocări teologice antisabatice. Există însă critici importanţi care susţin că aceste scrisori sunt nişte falsuri făcute în sec. III <br />http://www.bible.ca/history-ignatius-fo ... -250AD.htm<br />În concluzie, este într-adevăr trist, aşa cum spuneţi, dar tristeţea nu stă în presupusele noastre acuzaţii gratuite, ci în aceea că ele sunt la obiect. Un fapt istoric trist, cu atât mai trist cu cât s-a încercat şi ştergerea urmelor. Dar cel mai trist este că acei creştini care se orientează după Sola SCriptura, urmează neabătut această tradiţie duminicală, neglijând sau răstâlmăcind Scriptura, ca să-şi menţină obiceiurile şi tradiţiile. Roma are motive să jubileze în această privinţă.F G Lhttps://www.blogger.com/profile/01061115450576773095noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-797078759545790430.post-77902412495660928082009-05-18T19:41:00.000+03:002009-05-18T19:41:00.000+03:00Nu inteleg de ce continuati sa insistati ca Roma a...Nu inteleg de ce continuati sa insistati ca Roma ar fi schimbat sabatul cu duminica cand stiti foarte bine ca procesul a inceput si s-a consolidat mult inainte de impunerea Romei in vest. Stiti si dvs. ca mai ales dupa caderea Ierusalimului tensiunile iudeo-crestine au sporit si odata cu ele si anti-iudaismul tinerei biserici crestine. Exista deja la inceputul anilor 100 scriitori crestini care pomenesc despre celebrarea duminicii in paralel cu cea a sambetei.In timp, duminica a inlocuit sambata, desi o minoritate sabatariana a existat mereu. Nici macar Constatin nu poate fi acuzat de schimbarea sabatului. Inainte de el deja destui teologi crestini se pronuntasera in favoarea duminicii.( http://en.wikipedia.org/wiki/Sabbath_in_Christianity#Christian_Sunday_observance ) A facut Roma destule blestematii dar nu ea a schimbat sambata (desi ulterior si-a asumat "meritul"). <br />Sa "explice" conservarea identitatii azs mentinerea unor acuze gratuite (si false istoric)la adresa Romei? Trist...Anonymousnoreply@blogger.com