Rugăciune de copil mare

Priveşte-mi, Doamne, lacrima secată,
Cotropitoare şi adevărată.

Stinge-mi coşmarul ce se cheamă lume,
Talazuri de văpaie şi de spume.

Întoarce-Te în versu-mi, Neuitare,
În univers dă-mi lot de împăcare.

Trimite-mi zbenguiala să se culce
Şi să găsesc, de viu, odihnă dulce.

Ţine ciocanul, cleştele şi dalta,
Ia-mi inima din piept şi pune-mi alta.

Bucureşti 1998