Cei 1000 de ani din Apocalipsă

În ce privește mia de ani din Apocalipsă, adevărata problemă nu este dacă o luăm în sens literal, sau figurat/simbolic. Ați spus că „nu va exista o Imparatie de 1000 de ani (in mod literal) pe pamant”. Nici eu nu cred că va fi pe pământ. Dar până la urmă, nu contează, unde va fi. Cu Christos este bine oriunde. De asemenea, în Apocalipsa 20 nu este vorba de prima venire a lui Iisus și a doua venire a lui Iisus. Mileniul nu debutează cu nașterea Domnului sau cu Botezul. Și în Apocalipsa 20 nu este niciun timp de îndurare și pocăință. Acesta este depășit demult, înainte de începutul mileniului (Mt 25:10; Lc 13:24-25; Ap 22:11).

În mileniu este descrisă judecata celor pierduți, în desfășurare. Este un timp în care Satan este încarcerat „în Abis” (Ap 20:2-3), când cei mântuiți domnesc și judecă împreună cu Christos (v. 4, 12; Matei 19:28; 1Cor 6:2-3). Începutul și sfârșitul acestui mileniu, indiferent cât durează în realitate, este marcat la capetele lui de două învieri: I. învierea fericită, a celor mântuiți (v. 4c, 5b, 6), și II. învierea nefericită, a celor pierduți (v. 5a, 7-9, 15). ca să-și primească sentința finală.

Este important să observăm că mileniul este marcat la cele două capete de următoarele evenimente descrise în cap. 19 și 21:

1. Domnul Christos primește în cer domnia tuturor împărățiilor lumii, „căsătorindu-Se” cu Noului Ierusalim (Ap 19:6-9; cf. Ap 11:15-17; Dan 7:13-14, 27), și vine pe norii ce rului ca Împărat, având pe cap toate coroanele împărățiilor lumii (Ap 19:12). Toți rebelii pier de pe pământ în fața Lui (Ap 19: 20-21, cf. 2Petru 3:10-13). Odată cu venirea Lui, El aduce învierea morților Lui și înălțarea la cer a (răpirea) tuturor drepților. Aceasta este prima înviere (învierea drepților/fericiților), așa cum arată Scriptura (Ioan 6:39-40, 44, 54; 14:2-3; 1Cor 15:51-53; 1Tes 4:14-17).

2. Odată cu învierea (20:5a) și distrugerea celor răi (Ap 20:14-15) la sfârșitul celor 1000 de ani, Dumnezeu înnoiește întreaga lume printr-o nouă creație (Apocalipsa 21-22) inaugurată prin coborârea „cerului” pe pământ. Noul Ierusalim ceresc, Dumnezeu Însuși și Christos vor locui aici jos, pe pământul înnoit, pentru totdeauna. Astfel se va sfârși împărăția celor 1000 de ani a Domnului Christos și va începe împărăția veșnică (Ex 15:18; Ap 11:15; 22:5; 1Cor 15:24-28).

Apocalipsa 20:4-6 are o problemă de ortografie care îi încurcă pe cititori. O anumită afirmație parantetică nu este pusă în paranteză de către traducători/editori. Iată cum se citește clar:

„. . . . . . Ei au înviat şi au domnit ca regi împreună cu Christos 1000 de ani. (Ceilalți morți n-au înviat până s-au sfârșit cei 1000 de ani). Aceasta este prima înviere. Fericiți și sfinți sunt cei ce au parte de prima înviere! . . . . ei vor fi preoți . . . . vor domni cu EL ca regi 1000 de ani.” (Apoc 20:4-6)

Această soluție este adoptată de New English Translation, New Revised Standard Version, New International Version, Complete Jewish Bible (mesianică).