Rugăciunea domnească în dialectul (iudeo-aramaic) vorbit de Iisus

’Avunå di višmayå
Nithqådåš šəmåkh
Tēthē' malkhuthåkh
Nehwē tsivyånåkh
Hēkhanå di višmayå af bə’arå‘
Hav lánå lachmå
Di limchår yōmådēn
Ušbōq lánå chovånå
Hēkhanå də’af anáchnå
Šavəqīn ləchayyəvēnå
Wəlå' tovilánå lənisyonå
’Ellå šēziv lánå min bišå'

Tatăl nostru, care eşti în cer,
Sfinţească-se numele Tău !
Vie împărăţia Ta !
Facă-se voia Ta,
Precum în cer aşa şi pe pământ !
Dă-ne pâinea
Cea pentru mâine, astăzi !
Şi iartă-ne greşelile (datoriile),
Precum şi noi
Iertăm greşiţilor (datornicilor) noştri !
Şi nu lăsa să fim duşi în ispită,
Ci izbăveşte-ne de cel rău !
___________________________________
Reconstituirea este făcută după o comparaţie dintre textul aramaic (siriac) Peshitta şi limbajul iudeo-aramaic al targumelor.
12 versuri: 5 pentru închinare + 7 de rugăciune. În acelaşi timp, se poate observa că numărul dorinţelor exprimate în închinare şi al celor exprimate în rugăciune, este acelaşi (3+3). Poezia poate fi comparată şi cu cele 10 porunci:

1. Tatăl nostru, (...să nu ai alţi dumnezei)
2. care eşti în cer, (....să nu ai un cult materialist-mistic)
3. Sfinţească-se numele Tău !..(... să nu rosteşti ND în mod uşuratic /pentru a înşela)
4. Vie împărăţia Ta ! Facă-se voia Ta, Precum în cer aşa şi pe pământ ! (... că în 6 zile a făcut YH cerul şi pământul, iar în a 7-a s-a odihnit. De aceea a binecuvântat YH ziua de SÂMBĂTĂ şi a sfinţit-o).

5. Dă-ne Tu astăzi pâine pentru mâine ! (Cinsteşte-ţi părinţii, ca să-ţi meargă bine)
6. Şi iartă-ne greşelile (datoriile), (Să nu ucizi)
7. Precum şi noi iertăm (Să nu te duci la femeia altuia)
8. Greşiţilor (datornicilor) noştri ! (Să nu furi)
9. Şi nu lăsa să fim duşi în ispită, (Să nu depui mărturie mincinoasă....)
10. Ci izbăveşte-ne de cel rău ! (Să nu râvneşti la ceea ce aparţine altuia).

Comparaţia nu este exactă, dar suficient de sugestivă ca să credem că a fost intenţionată. Formula clasică de încheiere a acestei rugăciuni am lăsat-o laoparte, deoarece nu aparţine textului original, ci este o adăugare liturgică mai târzie (desigur, nevinovată, inspirată din 1Cr 29:11-12). Comparaţi forma rugăciunii în Mt 6:9 şi Lc 11:2.
Iisus a vestit „săracilor” evanghelia. Nu întâmplător, creştinii iudei s-au numit 'ebionim (săraci). Fără a fi neapărat de acord cu toate susţinerile ebionitice (en.wikipedia.org/wiki/Ebionites), este limpede că Rugăciunea Domnească este rugăciunea muncitorului cu ziua. Cei care avem pâinea asigurată pe cel puţin o lună sau pe mai mulţi ani, nu are sens să ne rugăm pentru o zi. Aceasta nu este însă rugăciunea unui cerşetor profesionist, deşi pentru un cerşetor are mai mult sens, decât pentru un salariat. Este rugăciunea muncitorului cu ziua, care se roagă de dimineaţă să-i scoată D clienţi în cale, să aibă de lucru, pentru ca seara să aducă acasă pâinea pentru a doua zi. Nu este rugăciunea unui filozof, şi n-ar trebui să căutăm în ea subtilităţi mistice. Termenul grecesc EPIOUSIOS are sensul de „mâine” şi nu „spre-fiinţă", sau „supraexistenţială" / „supersubstantialis”, cum au gândit unii teologi.
________________________________________
Alte informaţii interesante la:
www.prayer.su/
www.christusrex.org/www1/pater/JPN-aramaic.html
http://uk.youtube.com/watch?v=Bs-j-ByzpVE&feature=related
http://blog.myspace.com/index.cfm?fuseaction=blog.view&friendID=288571699&blogID=333600180.
.