luni, 3 martie 2008

Ad sinistram

Sunt tâlharul din stânga,
bandit chinuind pe o cruce
la fel de tristă ca
a celorlalţi gemeni ai mei.
Mi s-a schimbat furia-n disperare
şi disperarea în sarcasm.
Chiar ura mea pentru aceşti călăi
care aruncă zaruri pe-o cămaşă,
se proiectează asupra lui.

Să mor? De ce să mor? Prea aspră-i Legea !
Dar el i-aici şi ar putea
pe toţi cruciţii să ne descrucească.
Am suferit destul tustrei;
hai să ne mântuim, tovarăşi !
Unul din noi are putere şi nu-i pasă ?
Măcar el singur de s-ar izbăvi !
Suntem tustrei de mântuit. Şi, mai ales,
noi doi care pozăm extreme.

Corbi mari se-nvârt şi croncăne deasupră-mi,
dar împăratul tace, nu mă vede.
Iar cel din dreapta, prostul,
s-a pocăit acum, vezi Doamne, Doamne !
Nu tragem în acelaşi jug, deşi
avem aceeaşi soartă, cum se vede.
Sau poate nu-i un jug, ci o balanţă
în care el ne-aruncă pe-amândoi ?

Corbi mari se-nvârt şi-s botezat în vodcă.
Dar setea nu se stinge.
Piroanele mi-au devenit organe.
Mai bine nu m-aş fi născut.
„Răstignit cu Christos".... şi pierdut !
Cernica 2007

2 comentarii:

unom spunea...

Chinuind pe o cruce . . . nu prea merge maestre. Chinuind pe cine? Utilizarea lui in vers este fortata. Gasesti alt sinonim?

F G L spunea...

Doctorande,
S-ar găsi destule sinonime, cum ar fi: pătimind, suferind, răbdând, îndurând, torturat, muncit, poate şi altele. Dar am considerat că este mai expresiv acest "chinuind", care nu este doar tranzitiv. Eu îl ştiam din limba maternă având şi sens intranzitiv, dar am deschis acum DEX-ul şi acest dicţiozaur zice următoarele:
A CHINUI: 1. Tranz. şi refl. A produce sau a îndura suferinţe fizice sau morale intense.